La 100 de km de minunata Cracovia se afla satul pictat Zalipie. Am citit de el si eram nerabdatoare sa-l vad. Mi-am imaginat un sat mic , inghesuit asa cum sunt la noi si am dat de un sat aerisit, curat, plin de flori si case extraordinar de frumoase.
Aici , pe la 1800 o femeie , Felicja Curylowa a inceput sa picteze pentru a acoperi funinginea de la sobele cu lemne. A folosit pentru a-si prepara vopseaua grasime animala si diferiti coloranti iar pensulele erau realizate din par de vaca ori cal. Interioarele caselor taranesti nu se deosebesc de ale noastre. Am facut si eu cunostinta cu uneltele taranesti . In casa o incapere era formata din camera principala , una cu unelte si alta cu ” ăle animale” . Vaca nu incapea in acea camera , dar cu siguranta porcul ori gaina stateau pe timp de iarna in casa omului. In Mehedinti locuiau cu oile , ( acolo au locuit stra-strabunicii mei si dormeau cu oile in casa), acum unora le pute de ce stai cu pisica ori catelul in casa…???. …de la tarani am invatat.
Apoi mai toate femeile din sat i-au preluat obiceiul si au inceput sa picteze si gardul , fantana, cusca cainelui, oalele…totu-i o floare. Partea masculina de data asta lipseste din peisaj insa n-am citit nimic de crasma din sat . Biserica nu a preluat acest obicei , dar icoanele din casa erau si ele pictate.
In zilele noastre aici se desfasoara tabere pentru pictura , dar se organizeaza in curte la o tăntică, atelier de pictura. Mai exact vin autocarele cu nemti , opresc la sosea si se bucura pentru o ora -doua de creeatiile realizate. Am prins si noi una .
La muzeu ti se da o harta a satului . Acolo casele vechi ori cele noi care au adoptat acest stil si-n zilele noastre sunt numerotate si apoi il poti lua la pas ori la roata. Pentru ca satul este foarte mare , desi are doar 730 de locuitori , casele sunt rasfirate si noi l-am luat la roata , evident.
Ai posibilitatea sa le fotografiezi, sa le admiri si chiar sa intri in curtea omului atata timp cat el si-a dat acordul ca sa intre in acest circuit.
Excursia aceasta nu este pentru toata lumea , distanta nu este chiar mica intre Satul pictat Zalipie si Cracovia, dar curiozitatea mea e mai mare decat timpul , pe care l-as putea pierde la o terasa cu un ” pivo” in fata.
Stau si scriu acum afara, pe treptele hotelului la o tigara, doua si ma grabesc, pentru ca urechea mea vrea sa asculte in seara asta muzica evreiasca si sa manance bun .
Si fara nici o legatura cu scrierea de mai sus , evreii mi-au demonstrat inca o data ca au cele mai frumoase bijuterii si merg sa profit de asta.
Anca .
