Desi, am strabatut Dobrogea in lung si-n lat , din vremea cand eram trasa de urechi ca nu exista sampon Elseve pe la Targusor ori Topraisar, sunt foarte multe locuri , care mi-au scapat ori n-am gasit informatii despre Dobrogea sa fie cuprinse intr-un site sau pe un blog . De atunci sa tot fie 20 de ani, desi cursorul mousului s-a miscat de-a lungul timpului pe cateva articole gasite intamplator. Dobrogea are farmec in orice anotimp. N-ai zice la prima vedere ca ai ce face mare lucru pe aici iarna sau toamna si intrebarile care mi s-au adresat de-a lungul timpului au fost : Gasim cazare in august la mare? Ai un ” impinge tava” langa tine? Cat de departe esti de Satul de Vacanta?Uneori am incercat in putinul Constantei sa-i ghidez spre zona peninsulara, dar pentru 80 % din personaje deja era prea mult. Ani de zile , m-am invartit in cerc , am fost revoltata pentru superficialitatea celor din jur si apoi a mea cand am acceptat ca nu toti simt ori vad ori sunt interesati de aceleasi lucruri ca si mine. Mereu auzeam : tie iti plac lucrurile acestea ! Am incercat si varianta ” hai la o plimbare! „, bifand locuri arhicunoscute , cum ar fi cetatea Histria , pe care am vizitat-o aproape in fiecare an , dar m-am lovit de :
– Eu stau pe bancuta sa fumez o tigara, mergeti voi ! Sau ” Ce dracu sa vad aici ?” Niste petre!”. In momentul acela am etichetat in gand …si cate n-am spus …si stomacul imi zvacnea de nervi , ochii mi se ingalbeneau, la marginea gurii imi aparea saliva ca intr-o semipareza faciala. Bacul l-am dat la geologie pentru ca la sport l-as fi picat cu brio. Am luat chiar 10, desi nu prea mai tin minte mare lucru. Nu intamplator am ales aceasta materie. In serile de iarna geroase , cand in varza murata a bunicii sfaraiau jumarile ,aparea unchiul Costel , infrigurat de pe ” coclauri” ar zice un tanar in ziua de azi.
Unchiul Costel era geolog, locuia in Bucuresti si venea cu tolba plina de povesti si ” petre”. Avea de strabatut la pas toata Dobrogea . Am imaginea lui foarte clar intimparita , cand intra pe usa si incepea sa povesteasca. De cate ori urc pe dealuri, opresc masina sa admir un cuib de berze ori apusul sa-mi mangaie sufletul , ma gandesc la el si la Dobrogea lui. Tare mult a iubit-o !Cand am primit propunerea sa merg la Cheile Dobrogei am zis :
-Doar ce am fost..stiu locurile alea de mi s-a luat, am raspuns superficial.
-Hai Anca, ai spus ca esti plictisita si rutinata.
– Ma doare spatele..
.- Hai ca-ti trece. Uite o sa avem si drona si sa vezi ce frumos o sa fie.
Prima oprire a fost chiar la Chei. Ne-am intalnit cu prietenii lui Stefan.
– Aici este Pestera Craniilor ! A spus Mihai ! O dată la cinci ani, geto-dacii sacrificau un om, crezând că astfel îl trimit cu mesaje la zeul Zalmoxis.
– Auci, cand te gandesti ca acum 10 ani la o intalnire a motociclistilor , o individa beata moarta , s-a certat cu ” gagica-su” a luat luat masina si a cazut in rapa asta din fata !Nu intram nici cum in poveste, desi fac asta foarte usor…flesurile mele veneau din alta directie si din alt timp. Eram atenta la drona, la Louise, la Stefan care mi se straba , doar , doar zambesc si eu intr-o poza.
Incercam sa-mi imaginez cum se adaposteau, ce ganduri aveau oamenii acum 2500 de ani, ce-i purta prin locurile astea. Sper sa nu ajunga aceasta grota loc de pelerinaj la pipi pentru musteriii devoratori de mici si bere.
Am plecat apoi spre Pestera Casian, nu inainte de a asista la o sesiune foto a Cheilor si la imaginatia mea privind pietrele.
-Ada vede imagini in pietre, mi-a zis Viviana.
De data asta , Ada nu voia sa se lase descoperita si-si ocupa timpul cu Louise.
-Mami, daca imi iei catel nu mai am nevoie nici de frate , nici de sora.
Manastirea Casian este langa Chei. De la strada o vezi sus pe deal.
Pustiul ne imbratisa iar produsele mânastiresti ne indepartau. 90 lei tinctura pentru diminuarea hipertensiunii arteriale. Poate gasesc ceva mai ieftin…nimic.
Drapelul flutura alaturi de chipul lui Isus iar senzorii de miscare faceau zgomot la fiecare pas al nostru.
-Arde, uite cum arde…Stefan , mai traiesti ?Bai ce bani au astia. Gardul asta este electrificat !
Toata simtirea noastra…
Mihai incerca sa ne tot aminteasca pentru ce suntem acolo si noi ne-am comportat fix ca niste turisti tânți dornici de bifare.
-Uite vedeti cercurile acelea ? Sunt corali. Aici a fost mare.
Am privit in interior :
-Cum Anca de nu stii lucrurile astea? Astea la doi pasi de casa …
„Mănăstirea Sfântului Ioan Casian – înfiinţată în 2003, reactivează străvechea vatră monahală din „hotarele Casienilor şi Peşterii“, în care au trăit trei sfinţi dobrogeni: Ioan Casian, Gherman Romanul şi Teotim I. ” – text copiat de pe net.
Am sa inchei brusc aceasta notita , pentru ca urmeaza sa va povestesc de Pestera Casian si Pestera Adam.
Asta am vazut …
