Capul Dolosman – Cetatea Argamum – Peisajul din poveste
Cand vine weekend-ul si nu stii unde sa evadezi, pe unde sa mai mergi pentru a te incarca cu natura sau pentru orice alta activitate decat cea de a butona frenetic telecomanda televizorului, trebuie sa iei in calcul Jurilovca – Capul Dolosman – Cetatea Argamum.
Noi din „intamplare” am dat de ea, intr-o plimbare plictisita de duminica, vizitand cateva locuri de pescuit din Jurilovca.
Apropo, pentru mai multe destinatii ce nu trebuiesc ratate in Dobrogea, aruncati un ochi aici la Dobrogea Explore . Baietii astia sunt profi si vei gasi multe articole cu obiectivele de bifat in Dobrogea, inclusiv vinuri…
Sa revenim… Cateodata Anca are chef de plimbare. Unde? Aidoma pe drum, tot inainte spre Tulcea, ori Mangalia, ori in Techirghiol ( asa am ajuns la turnul „TV” ). Si cum goneam spre Tulcea, am facut un mic ocol prin Jurilovca, cu gandul de a vedea locurile mele preferate de pescuit si a manca un storceag. Acolo ne sari in ochi un mic semn informativ, de sit arheologic – Cetatea Argamum. Cum suntem curiosi, porniram spre cetate sa vada ochiul nostru tot.
Drumul e relativ simplu, iesi din Constanta pe DN22/E87, in Baia faci dreapta dupa biserica. Mergi pana in Jurilovca, in centru faci la stanga, apoi dreapta pe langa Profi si urmezi drumul. Ajungi la Capul Dolosman care iti taie pur si simplu respiratia. O imbinare perfecta de peisaj deluros, lac si stanci „muntoase”.
Vei lasa masina la „baza” capului, la 1 km de el, sau chiar mai departe, depinzand de cat de joasa este garda, pentru a nu strica baia de ulei, bielete, etc.. .drumul nu este foarte prieteneos, avand pante abrupte si gropi destul de mari.
O adevarata comoara a istoriei, CETATEA ARGAMUM este prima asezare de pe teritoriul tarii noastre mentionata in documente antice (sfarsitul secolului VI i.Hr.). Cetatea este amplasata pe malul lacului Razelm, in apropiere de localitatea tulceana Jurilovca, accesul catre cetate facandu-se din E87, care leaga Constanta de Tulcea. Pana la cetate va puteti bucura de frumusetea satului Jurilovca, o localitate aparte, populata de lipoveni. Turistii care ajung pe aceste meleaguri raman placut surprinsi de pitorescul zonei.
Revenind la Cetatea Argamum, aceasta a fost fondata de colonistii greci veniti din Asia Mica, catre mijlocul sec. VII I.Hr, si stabiliti atunci pe malul Marii Negre, azi malul lacului Razelm. Locuirea greceasca este urmata de cea romana, fiind perioada in care cetatea primeste denumirea de Argamum. Cetatea a fost descoperita in 1916 de Vasile Parvan.
Dupa cercetari arheologice s-au pus in valoare portiuni din zidurile de incinta, mai multe basilici si cladiri din oras (4 bazilici paleocrestine, cel mai vechi mormant grecesc din bazinul pontic – jumatatea sec. VII i.Hr.).
In situl arheologic Argamum au fost descoperite vestigii unicat, monede folosite la schimb, varfuri de sageata confectionate din bronz, delfinasi olbieni, lingouri de bronz sub forma mamiferelor marine. In prezent, cetatea Argamum acopera o suprafata totala de aproximativ doua hectare si jumatate, iar majoritatea vestigiilor scoase la lumina apartin epocii romane. Cu toate acestea, cea mai mare parte din cetate se afla inca sub pamant, situl arheologic avand o suprafata totala de aproape o suta de hectare.
Aceasta suprafată adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire pentru păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: pietrar negru (Oenanthe pleschanka), drepneauă neagră (Apus apus), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), lăstun de stâncă (Hirundo rupestris) sau ciocârlie de Bărăgan (Melanocorypha calandra).
În arealul rezervației este semnalată prezența unui mamifer : dihorul pătat (Vormela peregusna), precum și a mai multor specii de reptile (țestoase, șopârle, șerpi) și de broaște.
Vegetația este constituită din elemente floristice cu specii de plante (meridional-continentale și xero-mezofile) rare, printre care: centaurea (Centaurea jankae – aflată pe Lista roșie a IUCN și Centaurea tenuiflora), sânziană (Galium humifusum), garofiță (Dianthus pseudarmeria), coșaci (Astragalus vesicarius), valentiță (Tanacetum millefolium) sau măselariță (Hyoscyamus niger)
